Bancuri
Sper ca nu a mai fost , dar daca a mai fost , e foarte tare
Cocalarul şi vinul sfinţit
Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocalar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ, care trăgea la fiare ?n sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se revărsau unele
peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la g?t, ?ndrăgostit nebuneşte de manele. C?nd făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la maximum, ?nnebunindu-i pe vecini cu muzica de mahala şi cu mirosul de mici.
C?nd m-am mutat ?n cartierul Militari apartamentul mi-a fost spart de trei ori ?n jumătate de an, iar o vecină mi-a şoptit că banda lui Mădălin a fost implicată ?n cele trei spargeri. Cei mai mulţi vecini se temeau de el, căci pe unii i-a bătut şi i-a tăiat cu cuţitul. ?n ciuda sesizărilor la poliţie el era de neatins, iar reclamanţii se trezeau imediat cu maşinile sau apartamentele
sparte, cu copiii maltrataţi ori nevestele hărţuite. Am ?nţeles că poliţia era neputincioasă ?n faţa lui abia la a treia sesizare, c?nd poliţistul de proximitate m-a luat de-o parte şi mi-a spus să o las mai moale cu nemulţumirile dacă vreau să nu o păţesc mai rău. Mădălin era stăp?nul zonei, peştele celor mai multe prostituate din cartier şi organizatorul celor mai multe activităţi
comune: el repartiza locurile de parcare, el stabilea cine şi c?nd are dreptul să joace fotbal pe terenul şcolii de vis-a-vis, el stabilea care este temperatura optimă ?n apartamente şi toate reparaţiile şi acţiunile de modernizare a blocurilor din jur depindeau ?n totalitate de voinţa lui.
După ce mi-a spart a treia oară apartamentul a trebuit ?n mod firesc să-mi cumpăr altă mobilă. ?nt?mplarea a făcut ca ?n momentul descărcării camionului cu mobilă să dau de Mădălin şi de oamenii din banda lui chiar ?n faţa blocului.
Făc?ndu-mă că nu ştiu că ei mi-au spart apartamentul şi că ei ştiu de sesizările mele la poliţie ?mpotriva lor, i-am rugat să mă ajute să urc mobila pe scări p?na la etajul 6, promiţ?ndu-le că-i cinstesc pe măsură. Pe cei din banda lui
i-a pufnit imediat r?sul şi mă aşteptam să reverse asupra mea o serie de ?njurături, dacă nu şi o ploaie de pumni şi lovituri. Dar Mădălin le-a spus serios, ?n mod neaşteptat:
- Haideţi băieţi să-l ajutăm pe dom` profesor.
Odată aranjată mobila ?n casă, am scos o damigeană de vin de la ţară şi nu m-am lăsat p?nă nu i-am ?mbătat. După ce vinul şi-a făcut efectul şi limbile s-au dezlegat, ei au recunoscut că mi-au spart apartamentul, dar mi-au promis că nu
vor mai face acest lucru cu mine şi chiar mi-au spus că ?mi vor da ?napoi o serie din lucrurile mele pe care n-au putut să le v?ndă la talcioc. Tot b?nd şi povestind vrute şi nevrute, r?z?nd cu ei şi arăt?ndu-mi simpatia faţă de stilul lor de viaţă, am ajuns după c?teva ore să devenim apropiaţi. Abia ţin?ndu-se pe picioare, Mădălin s-a ridicat solemn şi a decretat:
- Dom` profesor e de-acum fratele meu şi tre` să spuneţi tuturor băieţilor că cine nu-l tratează ca pe fratele meu va avea de-a face cu pumnul lui Mădălin.
Simpatia lor faţă de mine nu a dispărut nici după ce aburii alcoolului s-au evaporat. Zilele următoare mi-au oferit cel mai bun loc de parcare din spatele blocului, lucru care m-a ?ndatorat şi m-a făcut să-i mai invit o dată la un pahar de vin. Promisiunea lor a rămas bătută ?n cuie şi deşi multe apartamente au mai spart ?n zonă şi chiar ?n blocul nostru, de apartamentul meu nu s-au mai
atins niciodată şi chiar mi-au adus ?napoi un costum, c?teva cărşi şi două lenjerii furate ?n spargerile anterioare. Mă salutau zgomotos cum mă vedeau şi le răspundeam la fel, deşi mi-era jenă de vecinii care se uitau la mine cu severitate, bănuind că m-am băgat ?n banda lor.
De mai multe ori veneau la uşa mea şi-mi cereau ba o bormaşină, ba cricul de la autoturism, ba să vorbesc la c?te-o şcoală cu directorul să nu-l exmatriculeze pe c?te-un golan minor din gaşca lor. Mădălin a devenit celebru pe plan
internaţional, apăr?ndu-i poza ?n cea mai cunoscută revistă americană de turism, pentru că s-a nimerit să bată la uşa mea tocmai c?nd aveam invitat acasă pe directorul acelei reviste americane; povestindu-i cum l-am cunoscut şi cum m-am
?mprietenit cu hoţii, jurnalistul a fost impresionat de amestecul neobişnuit dintre "cei buni" şi "cei răi", dintre interlopi şi universitari, făc?nd din relaţia noastră subiectul unui interesant articol.
Cu vremea ?nt?lnirile noastre s-au rărit, iar eu am ?nceput să lucrez mai intens la teza de doctorat despre puşcării. ?ntr-una din vizitele mele de documentare la penitenciarul Rahova am dat nas ?n nas cu Mădălin. Fusese arestat pentru că
spărsese casa liderului Partidului Social-Democrat din sectorul 6. Era deja şmecher - cel mai ?nalt grad ?n ierarhia informală a deţinuţilor şi unul din cei mai influenţi puscăriaşi. Discuţiile cu el m-au lămurit asupra multor fenomene
sociale care se petrec ?n ?nchisori şi graţie lui deţinuţii şi gardienii au vorbit liberi despre o serie de subiecte tabu şi mi-au povestit numeroase cazuri neobişnuite, pe care le-am prezentat ?n c?teva povestiri, artiole şi studii de
caz. Am reuşit să obţin de la conducerea administraţiei centrale a puşcăriilor autorizaţia să-l angajez ?n proiectele mele de cercetare, iar munca să-i fie recunoscută oficial şi scăzută din pedeapsă. Cu această autorizaţie am mers cu
el ca asistent de cercetare ?n multe din ?nchisorile patriei, iar ajutorul lui a fost at?t de important ?nc?t teza mea de doctorat a fost una din cele mai bune lucrări susţinute ?n ultimii ani la Universitate, iar cartea mi-a fost tradusă imediat ?n SUA, devenind vreme de 4 luni cea mai bine v?ndută carte de sociologie. Acest succes a contat decisiv la cererea lui de eliberare condiţionată, el reuşind să iasă din puşcărie cu 2 ani ?nainte de termen.
Eliberarea lui a fost un eveniment pe care banda lui trebuia să-l serbeze cu fast, spre timorarea vecinilor. ?n spatele blocului s-au ?ntins mesele pline cu bucate, iar grătarele sf?r?iau continuu pentru a asigura fripturile şi micii pentru toţi cocalarii zonei. ?nsuşi Adi Minune şi Vali Vijelie au venit şi au c?ntat la această petrecere, iar versuri precum: "puşcărie, puşcărie / ur?tă
mi-ai fost tu mie" ori "n-ai venit la vorbitor / curvo vezi că te omor" au răsunat p?nă t?rziu ?n noapte. Mădălin m-a pus ?n capul mesei alături de el şi le-a cerut maneliştilor să compună pe loc o serie de c?ntece pentru mine. "Dom`
profesor eşti deştept / i-ai tras pe gabori ?n piept" a fost refrenul cel mai c?ntat ?n acea seară ca omagiu adus mie - eliberatorul lui Mădălin.
?n a doua seară m-am trezit cu el la uşa apartamentului meu. Venise să-mi vorbească despre planurile lui, despre loviturile pe care voia să le dea şi despre modurile ?n care vedea reorganizarea bandei lui de t?lhari. Era plin de optimism şi avea chef de băutură. Am scos din cămară un vin m?năstiresc adus de la Muntele Athos de un prieten. A băut bidonul de 2 litri pe nerăsuflate, mi-a
mulţumit pentru ajutor şi a plecat să se culce. De-atunci nu l-am mai văzut. Fratele lui mi-a spus că a doua zi s-a dus la biserică - lucru neobişnuit pentru el. S-a spovedit şi apoi a plecat la m?năstirea Neamţ să se călugărească.
Banda lui şi-a continuat activitatea la fel cum şi-o continuase şi ?n timpul detenţiei lui, dar mai puţin agresivă, mai puţin zgomotoasă. O parte din membrii ei au plecat după integrarea Rom?niei ?n Uniunea Europeană ?n diverse ţări la
furat. Cei rămaşi s-au băgat ?n politică şi i-am văzut ?n campaniile electorale alături de Traian Băsescu - idolul absolut al lui Mădălin şi al ?ntregii bande. ?ntre timp eu m-am mutat din acel bloc din cartierul Militari, iar amintirea lui Mădălin se ştergea tot mai mult din memoria mea, lăs?nd locul altor evenimente şi personaje mai actuale.
?n săptăm?na patimilor din acest an am fost la Muntele Athos ?mpreună cu c?ţiva prieteni. La izvorul tămăduirii am ?nt?lnit un pustnic rom?n care vorbea c?torva pelerini cu ?nflăcărare despre Fecioara Maria. M-am apropiat să-l ascult şi eu.
Călugărul care mă ?nsoţea mi-a şoptit că cel care vorbeşte este pustnicul Varsanufie, un cucernic capabil să vadă ?n oameni trecutul, bolile sau dorinţele lor. Varsanufie a fost cel care l-a gonit pe Traian Băsescu afară din Muntele Athos anul trecut. C?nd a aterizat pe helioportul de la m?năstirea Marea Lavră, cei mai mulţi călugări rom?ni s-au apropiat să-l vadă, să-l audă şi să dea m?na
cu presedintele Rom?niei, mai ales că venise cu o donaţie importantă pentru cele mai multe schituri şi chilii rom?neşti. Dar Varsanufie i-a strigat să plece, căci a făcut un legăm?nt cu necuratul şi are ?ntotdeauna doi draci ?n spatele lui. Toţi călugării au făcut atunci c?ţiva paşi ?napoi, iar stareţul Marii Lavre i-a spus lui Traian Băsescu că nu ?l poate găzdui peste noapte dacă pustnicul a văzut aşa ceva ?n jurul lui.
L-am privit cu atenţie - era un om foarte slab, cu părul lung prins ?ntr-o coadă, cu o barbă pe care şi-o m?ng?ia cu nişte degete foarte lungi şi subţiri. Se diferenţia de ceilalţi călugări şi preoţi ?nt?niţi pe muntele sf?nt prin corpul extrem de slab şi ochii foarte pătrunzători. S-a ?ntors spre grupul nostru să ne cuprindă şi pe noi cu privirea. Se uita pe r?nd la fiecare dintre
noi şi ne spunea c?teva vorbe care ne amuţeau prin exactitatea lor: unuia i-a spus că degeaba a ?ncearcat să aibă copii ?n ultimii 10 ani, căci dorinţa i se va ?mplini abia peste alţi 3 ani ("ce e scris să apară peste 13 ani, atunci va
apare şi orice-ai face nu vei reuşi să scurtezi termenul"). Altuia i-a spus că va continua să-şi ?nşele nevasta cu secretara lui ?ncă un an, după care se va potoli. Unui prieten i-a descris cu exactitate accidentul de maşină pe care l-a avut ?n urmă cu un an şi jumătate.
C?nd a ajuns ?n dreptul meu m-am aplecat cu smerenie să sărut m?na acelui sf?nt, aşa cum făcuseră şi cei dinaintea mea, dar el nu m-a lăsat. M-a privit ?n ochi şi m-a ?ntrebat:
- Dom` profesor, nu mă recunoşti? Abia după accentul cu care mi-a vorbit (diferit de cel cu care a vorbit
celorlalţi pelerini) mi-am dat seama că Varsanufie este aceiaşi persoană cu Mădălin. Ceafa groasă şi tunsă scurt era acum ?nlocuită cu o ceafă subţire acoperită de un păr lung, degetele butucănoase pline de inele şi ghiuluri erau
acum subţiri şi golaşe, lanţurile de aur de la g?t erau ?nlocuite de un şnur de care avea agăţată o icoană despre care călugărul ?nsoţitor mi-a spus că e o icoană a Fecioarei Maria venită pe mare direct l?ngă chilia lui, făcătoare de minuni, de care nu se dezlipeşte de c?ţiva ani.
- Mădălin? - l-am ?ntrebat nesigur.
- Varsanufie acum, mi-a răspuns.
M-a rugat să aştept să dea binecuv?ntarea tuturor pelerinilor. L-am urmărit cu o curiozitate sporită, nevenindu-mi să cred ?n transformarea unui cocalar ?n sf?nt. După ce prietenii mei şi ceilalţi pelerini din grup s-au depărtat, am pornit să ne plimbăm am?ndoi pe munte, bucuros de revederea neaşteptată.
- Ştiam că ai să vii, mi-a spus el. Te-am chemat ?n toate rugăciunile mele să-ţi mulţumesc că mi-ai deschis ochii.
- Despre ce vorbeşti? - l-am ?ntrebat. Despre experienţa noastră prin puşcării?
- Nu dom` profesor, ci despre schimbarea pe care ai făcut-o ?n mine după eliberare. Ţii minte că mi-ai dat să beau atunci o sticlă de vin m?năstiresc? N-am putut să dorm toată noptea. Maica Domnlui mi-a apărut ?n faţa ochilor şi mi-a spus să renunţ la stilul meu de viaţă şi să merg ?n calea Fiului Ei. M-a cutremurat at?t de mult ?nc?t a doua zi m-am dus să mă spovedesc pentru prima
oară ?n viaţă. Preotul mi-a spus că mă aştepta, că şi lui i-a apărut Fecioara Maria care i-a spus să-mi ?ndrepte paşii spre m?năstire. Am fost ?nt?i la Neamţ, iar după ce am primit numele Varnufie am venit pustnic aici. M-am mutat ?n chilia pustnicului Visarion, care murise recent - o peşteră săpată ?n st?ncă l?ngă mare. ?ntr-o noapte marea a devenit dintr-o dată agitată, iar o lumină
mare ieşea din ea p?nă la cer. Am fugit la ţărm şi am văzut că lumina ?nsoţea o icoană care se ?ndrepta spre mine. Am ?nnotat p?nă la ea fără să mă tem de marea agitată şi am adus-o ?n chilia mea. A doua zi am pus-o ?n schitul Prodromu dar
c?nd am ajuns la mine ?n chilie ea era agăţată de-asupra patului. De-atunci o port mereu cu mine şi ea m-ajută să văd ?n oameni bolile şi nefericirile lor, minciunile şi greşelile vieţii lor.
Am stat ore ?ntregi ascult?ndu-l. Analfabetul de altă dată devenise acum un cucernic studios. Vorbea despre scrierile Sfinţilor Părinţi cu o siguranţă pe care n-am ?nt?lnit-o nici la cei mai docţi profesori. Limbajul elevat, cuvintele alese cu grijă, smerenia şi bunătatea luase locul argoului de cartier, aroganţei şi violenţei din trecut. O schimbare at?t de profundă nu am ?nt?lnit p?nă acum la nici un alt om.
La despărţire m-a rugat să duc ceva acasă. Mi-a dat 7 sticle de vin şi mi-a spus să dau c?te una fiecărui membru al bandei lui: lui Jean Haiosu, lui Neluţu Schiopu, lui Fane de la etajul 4, lui Sile şmenaru, lui Vasea de la parter, lui Gigi Bale Lungi şi lui AdiţăFrumuşelu.
Ajuns ?n Bucureşti am mers direct ?n vechiul meu cartier la cocalarii din fosta lui bandă, lăs?ndu-le c?te o sticlă de vin cu rugămintea să o bea ?n prima zi de Paşti. M-au primit cu bucurie şi mi-au cerut mai multe informaţii despre vechiul
lor camarad. Le-am povestit despre ?nt?lnirea cu el şi despre schimbarea constatată, după care ne-am despărţit.
Ieri ?nsă sora lui Sile Şmenaru m-a sunat să-mi spună că toţi 7 au plecat spre Athos. Dacă şi ei se vor călugări mă g?ndesc foarte serios să aduc c?teva tone de vin de pe Muntele Sf?nt şi să dau c?te o sticlă fiecărui cocalar din Rom?nia.
Aş face ţara mai frumoasă, infracţionalitatea s-ar reduce, iar manelele ar dispărea. I-am spus acest plan unui important lider politic, apropiat al Preşedintelui Traian Băsescu.
- Eşti nebun? - m-a ?ntrebat el. Tu vrei să răm?nem fără electorat? Scoate-ţi
ideea asta din cap.
Bruno Stefan,
Lector,
Universitatea Politehnica Bucuresti
12 aprilie 2010
Cocalarul şi vinul sfinţit
Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocalar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ, care trăgea la fiare ?n sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se revărsau unele
peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la g?t, ?ndrăgostit nebuneşte de manele. C?nd făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la maximum, ?nnebunindu-i pe vecini cu muzica de mahala şi cu mirosul de mici.
C?nd m-am mutat ?n cartierul Militari apartamentul mi-a fost spart de trei ori ?n jumătate de an, iar o vecină mi-a şoptit că banda lui Mădălin a fost implicată ?n cele trei spargeri. Cei mai mulţi vecini se temeau de el, căci pe unii i-a bătut şi i-a tăiat cu cuţitul. ?n ciuda sesizărilor la poliţie el era de neatins, iar reclamanţii se trezeau imediat cu maşinile sau apartamentele
sparte, cu copiii maltrataţi ori nevestele hărţuite. Am ?nţeles că poliţia era neputincioasă ?n faţa lui abia la a treia sesizare, c?nd poliţistul de proximitate m-a luat de-o parte şi mi-a spus să o las mai moale cu nemulţumirile dacă vreau să nu o păţesc mai rău. Mădălin era stăp?nul zonei, peştele celor mai multe prostituate din cartier şi organizatorul celor mai multe activităţi
comune: el repartiza locurile de parcare, el stabilea cine şi c?nd are dreptul să joace fotbal pe terenul şcolii de vis-a-vis, el stabilea care este temperatura optimă ?n apartamente şi toate reparaţiile şi acţiunile de modernizare a blocurilor din jur depindeau ?n totalitate de voinţa lui.
După ce mi-a spart a treia oară apartamentul a trebuit ?n mod firesc să-mi cumpăr altă mobilă. ?nt?mplarea a făcut ca ?n momentul descărcării camionului cu mobilă să dau de Mădălin şi de oamenii din banda lui chiar ?n faţa blocului.
Făc?ndu-mă că nu ştiu că ei mi-au spart apartamentul şi că ei ştiu de sesizările mele la poliţie ?mpotriva lor, i-am rugat să mă ajute să urc mobila pe scări p?na la etajul 6, promiţ?ndu-le că-i cinstesc pe măsură. Pe cei din banda lui
i-a pufnit imediat r?sul şi mă aşteptam să reverse asupra mea o serie de ?njurături, dacă nu şi o ploaie de pumni şi lovituri. Dar Mădălin le-a spus serios, ?n mod neaşteptat:
- Haideţi băieţi să-l ajutăm pe dom` profesor.
Odată aranjată mobila ?n casă, am scos o damigeană de vin de la ţară şi nu m-am lăsat p?nă nu i-am ?mbătat. După ce vinul şi-a făcut efectul şi limbile s-au dezlegat, ei au recunoscut că mi-au spart apartamentul, dar mi-au promis că nu
vor mai face acest lucru cu mine şi chiar mi-au spus că ?mi vor da ?napoi o serie din lucrurile mele pe care n-au putut să le v?ndă la talcioc. Tot b?nd şi povestind vrute şi nevrute, r?z?nd cu ei şi arăt?ndu-mi simpatia faţă de stilul lor de viaţă, am ajuns după c?teva ore să devenim apropiaţi. Abia ţin?ndu-se pe picioare, Mădălin s-a ridicat solemn şi a decretat:
- Dom` profesor e de-acum fratele meu şi tre` să spuneţi tuturor băieţilor că cine nu-l tratează ca pe fratele meu va avea de-a face cu pumnul lui Mădălin.
Simpatia lor faţă de mine nu a dispărut nici după ce aburii alcoolului s-au evaporat. Zilele următoare mi-au oferit cel mai bun loc de parcare din spatele blocului, lucru care m-a ?ndatorat şi m-a făcut să-i mai invit o dată la un pahar de vin. Promisiunea lor a rămas bătută ?n cuie şi deşi multe apartamente au mai spart ?n zonă şi chiar ?n blocul nostru, de apartamentul meu nu s-au mai
atins niciodată şi chiar mi-au adus ?napoi un costum, c?teva cărşi şi două lenjerii furate ?n spargerile anterioare. Mă salutau zgomotos cum mă vedeau şi le răspundeam la fel, deşi mi-era jenă de vecinii care se uitau la mine cu severitate, bănuind că m-am băgat ?n banda lor.
De mai multe ori veneau la uşa mea şi-mi cereau ba o bormaşină, ba cricul de la autoturism, ba să vorbesc la c?te-o şcoală cu directorul să nu-l exmatriculeze pe c?te-un golan minor din gaşca lor. Mădălin a devenit celebru pe plan
internaţional, apăr?ndu-i poza ?n cea mai cunoscută revistă americană de turism, pentru că s-a nimerit să bată la uşa mea tocmai c?nd aveam invitat acasă pe directorul acelei reviste americane; povestindu-i cum l-am cunoscut şi cum m-am
?mprietenit cu hoţii, jurnalistul a fost impresionat de amestecul neobişnuit dintre "cei buni" şi "cei răi", dintre interlopi şi universitari, făc?nd din relaţia noastră subiectul unui interesant articol.
Cu vremea ?nt?lnirile noastre s-au rărit, iar eu am ?nceput să lucrez mai intens la teza de doctorat despre puşcării. ?ntr-una din vizitele mele de documentare la penitenciarul Rahova am dat nas ?n nas cu Mădălin. Fusese arestat pentru că
spărsese casa liderului Partidului Social-Democrat din sectorul 6. Era deja şmecher - cel mai ?nalt grad ?n ierarhia informală a deţinuţilor şi unul din cei mai influenţi puscăriaşi. Discuţiile cu el m-au lămurit asupra multor fenomene
sociale care se petrec ?n ?nchisori şi graţie lui deţinuţii şi gardienii au vorbit liberi despre o serie de subiecte tabu şi mi-au povestit numeroase cazuri neobişnuite, pe care le-am prezentat ?n c?teva povestiri, artiole şi studii de
caz. Am reuşit să obţin de la conducerea administraţiei centrale a puşcăriilor autorizaţia să-l angajez ?n proiectele mele de cercetare, iar munca să-i fie recunoscută oficial şi scăzută din pedeapsă. Cu această autorizaţie am mers cu
el ca asistent de cercetare ?n multe din ?nchisorile patriei, iar ajutorul lui a fost at?t de important ?nc?t teza mea de doctorat a fost una din cele mai bune lucrări susţinute ?n ultimii ani la Universitate, iar cartea mi-a fost tradusă imediat ?n SUA, devenind vreme de 4 luni cea mai bine v?ndută carte de sociologie. Acest succes a contat decisiv la cererea lui de eliberare condiţionată, el reuşind să iasă din puşcărie cu 2 ani ?nainte de termen.
Eliberarea lui a fost un eveniment pe care banda lui trebuia să-l serbeze cu fast, spre timorarea vecinilor. ?n spatele blocului s-au ?ntins mesele pline cu bucate, iar grătarele sf?r?iau continuu pentru a asigura fripturile şi micii pentru toţi cocalarii zonei. ?nsuşi Adi Minune şi Vali Vijelie au venit şi au c?ntat la această petrecere, iar versuri precum: "puşcărie, puşcărie / ur?tă
mi-ai fost tu mie" ori "n-ai venit la vorbitor / curvo vezi că te omor" au răsunat p?nă t?rziu ?n noapte. Mădălin m-a pus ?n capul mesei alături de el şi le-a cerut maneliştilor să compună pe loc o serie de c?ntece pentru mine. "Dom`
profesor eşti deştept / i-ai tras pe gabori ?n piept" a fost refrenul cel mai c?ntat ?n acea seară ca omagiu adus mie - eliberatorul lui Mădălin.
?n a doua seară m-am trezit cu el la uşa apartamentului meu. Venise să-mi vorbească despre planurile lui, despre loviturile pe care voia să le dea şi despre modurile ?n care vedea reorganizarea bandei lui de t?lhari. Era plin de optimism şi avea chef de băutură. Am scos din cămară un vin m?năstiresc adus de la Muntele Athos de un prieten. A băut bidonul de 2 litri pe nerăsuflate, mi-a
mulţumit pentru ajutor şi a plecat să se culce. De-atunci nu l-am mai văzut. Fratele lui mi-a spus că a doua zi s-a dus la biserică - lucru neobişnuit pentru el. S-a spovedit şi apoi a plecat la m?năstirea Neamţ să se călugărească.
Banda lui şi-a continuat activitatea la fel cum şi-o continuase şi ?n timpul detenţiei lui, dar mai puţin agresivă, mai puţin zgomotoasă. O parte din membrii ei au plecat după integrarea Rom?niei ?n Uniunea Europeană ?n diverse ţări la
furat. Cei rămaşi s-au băgat ?n politică şi i-am văzut ?n campaniile electorale alături de Traian Băsescu - idolul absolut al lui Mădălin şi al ?ntregii bande. ?ntre timp eu m-am mutat din acel bloc din cartierul Militari, iar amintirea lui Mădălin se ştergea tot mai mult din memoria mea, lăs?nd locul altor evenimente şi personaje mai actuale.
?n săptăm?na patimilor din acest an am fost la Muntele Athos ?mpreună cu c?ţiva prieteni. La izvorul tămăduirii am ?nt?lnit un pustnic rom?n care vorbea c?torva pelerini cu ?nflăcărare despre Fecioara Maria. M-am apropiat să-l ascult şi eu.
Călugărul care mă ?nsoţea mi-a şoptit că cel care vorbeşte este pustnicul Varsanufie, un cucernic capabil să vadă ?n oameni trecutul, bolile sau dorinţele lor. Varsanufie a fost cel care l-a gonit pe Traian Băsescu afară din Muntele Athos anul trecut. C?nd a aterizat pe helioportul de la m?năstirea Marea Lavră, cei mai mulţi călugări rom?ni s-au apropiat să-l vadă, să-l audă şi să dea m?na
cu presedintele Rom?niei, mai ales că venise cu o donaţie importantă pentru cele mai multe schituri şi chilii rom?neşti. Dar Varsanufie i-a strigat să plece, căci a făcut un legăm?nt cu necuratul şi are ?ntotdeauna doi draci ?n spatele lui. Toţi călugării au făcut atunci c?ţiva paşi ?napoi, iar stareţul Marii Lavre i-a spus lui Traian Băsescu că nu ?l poate găzdui peste noapte dacă pustnicul a văzut aşa ceva ?n jurul lui.
L-am privit cu atenţie - era un om foarte slab, cu părul lung prins ?ntr-o coadă, cu o barbă pe care şi-o m?ng?ia cu nişte degete foarte lungi şi subţiri. Se diferenţia de ceilalţi călugări şi preoţi ?nt?niţi pe muntele sf?nt prin corpul extrem de slab şi ochii foarte pătrunzători. S-a ?ntors spre grupul nostru să ne cuprindă şi pe noi cu privirea. Se uita pe r?nd la fiecare dintre
noi şi ne spunea c?teva vorbe care ne amuţeau prin exactitatea lor: unuia i-a spus că degeaba a ?ncearcat să aibă copii ?n ultimii 10 ani, căci dorinţa i se va ?mplini abia peste alţi 3 ani ("ce e scris să apară peste 13 ani, atunci va
apare şi orice-ai face nu vei reuşi să scurtezi termenul"). Altuia i-a spus că va continua să-şi ?nşele nevasta cu secretara lui ?ncă un an, după care se va potoli. Unui prieten i-a descris cu exactitate accidentul de maşină pe care l-a avut ?n urmă cu un an şi jumătate.
C?nd a ajuns ?n dreptul meu m-am aplecat cu smerenie să sărut m?na acelui sf?nt, aşa cum făcuseră şi cei dinaintea mea, dar el nu m-a lăsat. M-a privit ?n ochi şi m-a ?ntrebat:
- Dom` profesor, nu mă recunoşti? Abia după accentul cu care mi-a vorbit (diferit de cel cu care a vorbit
celorlalţi pelerini) mi-am dat seama că Varsanufie este aceiaşi persoană cu Mădălin. Ceafa groasă şi tunsă scurt era acum ?nlocuită cu o ceafă subţire acoperită de un păr lung, degetele butucănoase pline de inele şi ghiuluri erau
acum subţiri şi golaşe, lanţurile de aur de la g?t erau ?nlocuite de un şnur de care avea agăţată o icoană despre care călugărul ?nsoţitor mi-a spus că e o icoană a Fecioarei Maria venită pe mare direct l?ngă chilia lui, făcătoare de minuni, de care nu se dezlipeşte de c?ţiva ani.
- Mădălin? - l-am ?ntrebat nesigur.
- Varsanufie acum, mi-a răspuns.
M-a rugat să aştept să dea binecuv?ntarea tuturor pelerinilor. L-am urmărit cu o curiozitate sporită, nevenindu-mi să cred ?n transformarea unui cocalar ?n sf?nt. După ce prietenii mei şi ceilalţi pelerini din grup s-au depărtat, am pornit să ne plimbăm am?ndoi pe munte, bucuros de revederea neaşteptată.
- Ştiam că ai să vii, mi-a spus el. Te-am chemat ?n toate rugăciunile mele să-ţi mulţumesc că mi-ai deschis ochii.
- Despre ce vorbeşti? - l-am ?ntrebat. Despre experienţa noastră prin puşcării?
- Nu dom` profesor, ci despre schimbarea pe care ai făcut-o ?n mine după eliberare. Ţii minte că mi-ai dat să beau atunci o sticlă de vin m?năstiresc? N-am putut să dorm toată noptea. Maica Domnlui mi-a apărut ?n faţa ochilor şi mi-a spus să renunţ la stilul meu de viaţă şi să merg ?n calea Fiului Ei. M-a cutremurat at?t de mult ?nc?t a doua zi m-am dus să mă spovedesc pentru prima
oară ?n viaţă. Preotul mi-a spus că mă aştepta, că şi lui i-a apărut Fecioara Maria care i-a spus să-mi ?ndrepte paşii spre m?năstire. Am fost ?nt?i la Neamţ, iar după ce am primit numele Varnufie am venit pustnic aici. M-am mutat ?n chilia pustnicului Visarion, care murise recent - o peşteră săpată ?n st?ncă l?ngă mare. ?ntr-o noapte marea a devenit dintr-o dată agitată, iar o lumină
mare ieşea din ea p?nă la cer. Am fugit la ţărm şi am văzut că lumina ?nsoţea o icoană care se ?ndrepta spre mine. Am ?nnotat p?nă la ea fără să mă tem de marea agitată şi am adus-o ?n chilia mea. A doua zi am pus-o ?n schitul Prodromu dar
c?nd am ajuns la mine ?n chilie ea era agăţată de-asupra patului. De-atunci o port mereu cu mine şi ea m-ajută să văd ?n oameni bolile şi nefericirile lor, minciunile şi greşelile vieţii lor.
Am stat ore ?ntregi ascult?ndu-l. Analfabetul de altă dată devenise acum un cucernic studios. Vorbea despre scrierile Sfinţilor Părinţi cu o siguranţă pe care n-am ?nt?lnit-o nici la cei mai docţi profesori. Limbajul elevat, cuvintele alese cu grijă, smerenia şi bunătatea luase locul argoului de cartier, aroganţei şi violenţei din trecut. O schimbare at?t de profundă nu am ?nt?lnit p?nă acum la nici un alt om.
La despărţire m-a rugat să duc ceva acasă. Mi-a dat 7 sticle de vin şi mi-a spus să dau c?te una fiecărui membru al bandei lui: lui Jean Haiosu, lui Neluţu Schiopu, lui Fane de la etajul 4, lui Sile şmenaru, lui Vasea de la parter, lui Gigi Bale Lungi şi lui AdiţăFrumuşelu.
Ajuns ?n Bucureşti am mers direct ?n vechiul meu cartier la cocalarii din fosta lui bandă, lăs?ndu-le c?te o sticlă de vin cu rugămintea să o bea ?n prima zi de Paşti. M-au primit cu bucurie şi mi-au cerut mai multe informaţii despre vechiul
lor camarad. Le-am povestit despre ?nt?lnirea cu el şi despre schimbarea constatată, după care ne-am despărţit.
Ieri ?nsă sora lui Sile Şmenaru m-a sunat să-mi spună că toţi 7 au plecat spre Athos. Dacă şi ei se vor călugări mă g?ndesc foarte serios să aduc c?teva tone de vin de pe Muntele Sf?nt şi să dau c?te o sticlă fiecărui cocalar din Rom?nia.
Aş face ţara mai frumoasă, infracţionalitatea s-ar reduce, iar manelele ar dispărea. I-am spus acest plan unui important lider politic, apropiat al Preşedintelui Traian Băsescu.
- Eşti nebun? - m-a ?ntrebat el. Tu vrei să răm?nem fără electorat? Scoate-ţi
ideea asta din cap.
Bruno Stefan,
Lector,
Universitatea Politehnica Bucuresti
12 aprilie 2010
- metal_militia
- EVO I
- Mesaje: 0
- Membru din: Dum Iul 05, 2009 9:59 pm
- oancea13pbz
- EVO I
- Mesaje: 0
- Membru din: Lun Iul 05, 2010 3:35 pm
Un tip isi cumpara o cutie cu viagra...Vine omul acasa si pana se schimba, una, alta, mananca papagalul toata cutia cu viagra.
Vazand asta intra omul in panica si nestiind ce sa faca sa il calmeze pe papagal il baga in congelator.
Isi vede de treaba prin casa si uita de papagal....dupa cateva ore se duce repede la congelator si gaseste papagalul plin de transpiratie, extenuat peste masura.
Plin de mirare il intreaba: Cum de esti asa transpirat ?ar fi trebuit sa ingheti pana acum.
Papagalul: Amice, tu stii cat de greu e sa cracanezi puii astia congelati?
Vazand asta intra omul in panica si nestiind ce sa faca sa il calmeze pe papagal il baga in congelator.
Isi vede de treaba prin casa si uita de papagal....dupa cateva ore se duce repede la congelator si gaseste papagalul plin de transpiratie, extenuat peste masura.
Plin de mirare il intreaba: Cum de esti asa transpirat ?ar fi trebuit sa ingheti pana acum.
Papagalul: Amice, tu stii cat de greu e sa cracanezi puii astia congelati?
Un tren unguresc si un tren romanesc se intalnesc intr-o gara.
Pe trenul romanesc scrie C.F.R., pe trenul unguresc scrie M.S.V.
Un ungur si un roman ies, fiecare, la geam.
Ungurul: - Bai, romane! Stii ce scrie pe trenul vostru?
Romanul: - Nu! Ce scrie?
Ungurul: - Cacat Frate Romane! Ha, ha, ha!
Romanul: - Da', pe al vostru, stii ce scrie?
Ungurul: - Ce?
Romanul: - Mananca Sanatos Vecine!
Janos facea nazbatii pe langa biserica ortodoxa romaneasca.
Popa ii zice:
- Daca nu esti cuminte, te botez Ion si te fac roman.
Intrucat Janos nu s-a potolit, chiar asa a procedat.
Ajuns acasa, Janos le spune pe rand tatalui, mamei, surorii, etc.
- Pe mine ma cheama Ion si sunt roman.
Cei de mai sus l-au injurat si batut. Ramas singur, micutul Janos gandeste:
- De 10 minute sunt roman si ungurii astia imputiti au si inceput sa ma persecute.
Funar e pe moarte, la patul sau adunate toate neamurile, colegi de partid..., el are o ultima dorinta.
- Vreau sa-mi schimb numele in Funer Gyorgy.
Colegi de partid ramasi blocati intreaba ca de ce vrea sa-si schimbe numele in unul maghiar cand de atitia ani lupta inpotriva maghiarilor.
Raspunsul lui a fost:
- Mai bine sa moara un ungur decat un roman.
Pe trenul romanesc scrie C.F.R., pe trenul unguresc scrie M.S.V.
Un ungur si un roman ies, fiecare, la geam.
Ungurul: - Bai, romane! Stii ce scrie pe trenul vostru?
Romanul: - Nu! Ce scrie?
Ungurul: - Cacat Frate Romane! Ha, ha, ha!
Romanul: - Da', pe al vostru, stii ce scrie?
Ungurul: - Ce?
Romanul: - Mananca Sanatos Vecine!
Janos facea nazbatii pe langa biserica ortodoxa romaneasca.
Popa ii zice:
- Daca nu esti cuminte, te botez Ion si te fac roman.
Intrucat Janos nu s-a potolit, chiar asa a procedat.
Ajuns acasa, Janos le spune pe rand tatalui, mamei, surorii, etc.
- Pe mine ma cheama Ion si sunt roman.
Cei de mai sus l-au injurat si batut. Ramas singur, micutul Janos gandeste:
- De 10 minute sunt roman si ungurii astia imputiti au si inceput sa ma persecute.
Funar e pe moarte, la patul sau adunate toate neamurile, colegi de partid..., el are o ultima dorinta.
- Vreau sa-mi schimb numele in Funer Gyorgy.
Colegi de partid ramasi blocati intreaba ca de ce vrea sa-si schimbe numele in unul maghiar cand de atitia ani lupta inpotriva maghiarilor.
Raspunsul lui a fost:
- Mai bine sa moara un ungur decat un roman.
Cum arată ziua unei femei...la volan
?Aoleo, e 9. La 9 jumate trebuie să fiu ?n centru, la muncă. Unde naiba am parcat maşina aia?? Două ture de bloc, fără succes. ?Alo, iubitu?, tu mai ţii minte unde am parcat eu maşina aseara? Ştiu că nu erai cu mine, dar mă g?ndeam şi eu?. Da, ştiu că dormeai, lasă, că o caut ca proasta p?nă ?mi tocesc pantofii. Hai pa!?
?Ahhhh?.imbecilu? ăsta cu maşina asta bleu mereu parchează aşa aproape. Cum naiba ies eu din parcare acum? Alo, iubi? Poţi cobor? un pic să ?mi scoţi şi mie maşina din parcare, că prostu? ăla de la 3 iar a parcat prea aproape. Da, mă, iubi, dar io cum iesss??? Te rooggg, nu mă face să pl?ng acumaaaa. Bine, nesimţitule, dormi, dar dacă ?ţi lovesc maşina să nu te aud că zici ceva. Hai, scuteşte-ma, pa!?
?Mamă, ce aglomerat e azi. Ce vrei bă, prostule? 50 e viteza legală, du-te-n ceapa mă-tii de nătărău!? ?Alo, ce faci fată? Vezi că eu ?nt?rzii un pic, să ?i zici tu lu? Popescu să ?mi trimită dosarele alea la FanCurier. Hai că mă grăbesc fată, dar e aglomerat rău. Hai că s?nt plină de draci, m-am certat şi cu al meu de dimineaţă. Nesimţitul nu a vrut să se scoale din pat să ?mi scoată şi mie maşina din parcare. Am plecat t?rziu, nici nu m-am machiat calumea?.
Tiiiiiiiiiiiiittttt ttt!!! Voce din trafic: ?Bă, proasto, vezi că ai cedează trecerea!? ?Ce vrei dobitocule, nu vezi că trebuia să ?mi dai prioritate, că vin din dreapta!?!?. ?Doamne, ce cretini! M-am săturat de oraşul ăsta plin de prosti!?
?Bună dimineaţa, domnişoară! Agent principal Ionescu. Actele dumneavoastră, vă rog! Nu aţi văzut semnul de STOP?? ?Aaaa, era stop? Vă rog să mă iertaţi, s?nt şi eu ?ncepătoare la volan, ştiţi cum e. Mă claxonează toţi, vorbesc ur?t cu mine. Mă grăbeam la serviciu, că şi aşa am ?nt?rziat şi acum?cu criza asta?nu se ştie dacă mă mai apucă săptăm?na viitoare la locul ăsta de muncă. Şi am rate?tot felul de cheltuieli.? ?Vă ?nţeleg domnişoară, dar asta nu vă scuză de rigorile legii?? ?Da, aşa e! Aveţi dreptate! Voiam doar să fiţi mai drăguţ cu mine, că probabil aveţi şi dumneavoastră o soţie, o soră? Vă roooggg mult! Promit să fiu atentă de acum ?ncolo! Pot să plec??? Mulţumeeeesssccc! !!!?
?Alo, fată, hai că era să ?mi ia un gabor permisu?. Da? i-am băgat textul ăla cu sora şi soţia şi l-am p?rlit pe fraier. Hai că nu mai am mult şi ajung?.
După 5 minute. ?Iubitu, hai că am comis-o. Am trecut un pic pe roşu şi am intrat ?n autobuz. Nu am păţit nimic, dar maşina e cam praf?. ?De ce ţipi ca dobitocu? Totu? e din vina ta, că nu ţi-ai dat curu? jos din pat să mă ajuţi şi am plecat cu draci de acasă. Gata, plec la mama. Pa!?
?Aoleo, e 9. La 9 jumate trebuie să fiu ?n centru, la muncă. Unde naiba am parcat maşina aia?? Două ture de bloc, fără succes. ?Alo, iubitu?, tu mai ţii minte unde am parcat eu maşina aseara? Ştiu că nu erai cu mine, dar mă g?ndeam şi eu?. Da, ştiu că dormeai, lasă, că o caut ca proasta p?nă ?mi tocesc pantofii. Hai pa!?
?Ahhhh?.imbecilu? ăsta cu maşina asta bleu mereu parchează aşa aproape. Cum naiba ies eu din parcare acum? Alo, iubi? Poţi cobor? un pic să ?mi scoţi şi mie maşina din parcare, că prostu? ăla de la 3 iar a parcat prea aproape. Da, mă, iubi, dar io cum iesss??? Te rooggg, nu mă face să pl?ng acumaaaa. Bine, nesimţitule, dormi, dar dacă ?ţi lovesc maşina să nu te aud că zici ceva. Hai, scuteşte-ma, pa!?
?Mamă, ce aglomerat e azi. Ce vrei bă, prostule? 50 e viteza legală, du-te-n ceapa mă-tii de nătărău!? ?Alo, ce faci fată? Vezi că eu ?nt?rzii un pic, să ?i zici tu lu? Popescu să ?mi trimită dosarele alea la FanCurier. Hai că mă grăbesc fată, dar e aglomerat rău. Hai că s?nt plină de draci, m-am certat şi cu al meu de dimineaţă. Nesimţitul nu a vrut să se scoale din pat să ?mi scoată şi mie maşina din parcare. Am plecat t?rziu, nici nu m-am machiat calumea?.
Tiiiiiiiiiiiiittttt ttt!!! Voce din trafic: ?Bă, proasto, vezi că ai cedează trecerea!? ?Ce vrei dobitocule, nu vezi că trebuia să ?mi dai prioritate, că vin din dreapta!?!?. ?Doamne, ce cretini! M-am săturat de oraşul ăsta plin de prosti!?
?Bună dimineaţa, domnişoară! Agent principal Ionescu. Actele dumneavoastră, vă rog! Nu aţi văzut semnul de STOP?? ?Aaaa, era stop? Vă rog să mă iertaţi, s?nt şi eu ?ncepătoare la volan, ştiţi cum e. Mă claxonează toţi, vorbesc ur?t cu mine. Mă grăbeam la serviciu, că şi aşa am ?nt?rziat şi acum?cu criza asta?nu se ştie dacă mă mai apucă săptăm?na viitoare la locul ăsta de muncă. Şi am rate?tot felul de cheltuieli.? ?Vă ?nţeleg domnişoară, dar asta nu vă scuză de rigorile legii?? ?Da, aşa e! Aveţi dreptate! Voiam doar să fiţi mai drăguţ cu mine, că probabil aveţi şi dumneavoastră o soţie, o soră? Vă roooggg mult! Promit să fiu atentă de acum ?ncolo! Pot să plec??? Mulţumeeeesssccc! !!!?
?Alo, fată, hai că era să ?mi ia un gabor permisu?. Da? i-am băgat textul ăla cu sora şi soţia şi l-am p?rlit pe fraier. Hai că nu mai am mult şi ajung?.
După 5 minute. ?Iubitu, hai că am comis-o. Am trecut un pic pe roşu şi am intrat ?n autobuz. Nu am păţit nimic, dar maşina e cam praf?. ?De ce ţipi ca dobitocu? Totu? e din vina ta, că nu ţi-ai dat curu? jos din pat să mă ajuţi şi am plecat cu draci de acasă. Gata, plec la mama. Pa!?
Cine este conectat
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 11 vizitatori