descoper cat de multe nu stiu.
frana de motor - modul normal de lucru al motorului pentru CVT?
inseamna ca astia mai prosti, cu manuala, avem mod normal de lucru acceleratie.
am invatat de pomana o groaza de chestii. Trebuie sa ma pun cu burta pe carte.
QUOTE (HarryE @ Oct 2 2009, 02:17 PM) Hai sa n-o mai frec atit. Sper ca ati prins ideea. Pot explica mai pe-ndelete si fizica din spatele fenomenului, dar nu mai am chef, aici, pe forum. Poate la o bere.
Poate si din cauza ca am CVT (transmisia e cuplata la motor 99,9% din timp), si din cauza ca masina e mai grea, pot sesiza o diferenta de 1l% intre un mod de condus bazat pe frina de motor sau cea de serviciu. La mine frina de motor este modul normal de lucru (al masinii).
Am plecat, gata programul.
Nu pleca, explica-ne. Fii mentorul nostru.
Folosirea franei de motor scade/creste consumul?
Putin off, dar legat de fizica, cineva se plangea ca are lacune
Pe franare un motor se transforma in generator, adica exact opusul sau. Principiul acesta e exploatat mai ales la motoarele electrice, in speta la masinile hibride, unde pe franare aceste motoare/generatoare incep sa incarce acumulatorii. In cazul motoarelor clasice aceasta energie nou creata se disipa in mare parte prin caldura rezultata din frecare, o mica parte fiind cea care continua alimentarea electrica a masinii prin intermediul alternatorului. Ideea este ca in frana de motor injectia inceteaza, ramane alimentat calculatorul de injectie si toate sistemele elctrice, franarea avand loc prin rezistenta opusa de motor (ulei), transmisie, diversele forte de frecare etc. La sesizarea apasarii de pedala calculatorul reincepe injectia functie de parametrii cititi. De aceea e consum zero pe frana de motor...
End off.
Pe franare un motor se transforma in generator, adica exact opusul sau. Principiul acesta e exploatat mai ales la motoarele electrice, in speta la masinile hibride, unde pe franare aceste motoare/generatoare incep sa incarce acumulatorii. In cazul motoarelor clasice aceasta energie nou creata se disipa in mare parte prin caldura rezultata din frecare, o mica parte fiind cea care continua alimentarea electrica a masinii prin intermediul alternatorului. Ideea este ca in frana de motor injectia inceteaza, ramane alimentat calculatorul de injectie si toate sistemele elctrice, franarea avand loc prin rezistenta opusa de motor (ulei), transmisie, diversele forte de frecare etc. La sesizarea apasarii de pedala calculatorul reincepe injectia functie de parametrii cititi. De aceea e consum zero pe frana de motor...
End off.
-
florin munteanu
- EVO I
- Mesaje: 0
- Membru din: Dum Aug 09, 2009 3:42 pm
cum sa ai consum 0 cu un motor pornit? cand faci frana de motor turatia creste , logic nu? iar frana de motor este recomandata iarna pentru a nu patina . corect? iar acum in aceste timpuri toate masinile au abs . asa este ? cum spunea cineva mai sus ca el foloseste frana de motor in curbe . foarte bine dar eu cred ca mai bine se foloseste frana de serviciu . iar cu scazutul consumului la frana de motor hai sa fim realisti. poate ca este cu cateva grame mai mic dar la zero............ atunci ce alimenteaza motorul. si cu motoarele electrice va spun eu ca la toyota prius cand trece motorul pe benzina pentru a incarca bateria are consum de cel putin 9 . si intradevar aceste motoare au consum zero la relanti.
Totusi, si voi aveti dreptate. Daca computerul calculeaza ca nu e nevoie de energie suplimentara pentru a reduce drastic viteza masinii prin frina de motor, nu va comanda injectoarele. Asta tine de soft. Pentru cazurile comune de pante (ex drumul de Brasov) este foarte posibil ca frecarea din motor multiplicata prin cutia de viteze sa fie suficienta pentru controlul vitezei la masinile usoare.
Deci sa ne intelegem (urmeaza fizica): In cazul ideal, cind nu ar exista frecari in sistem, o masina ar consuma aceeasi cantitate de combustibil pentru a urca o panta cu viteza constanta ca la coborirea aceleiasi pante cu viteza constanta, prin frina de motor. In schimb nu ar consuma mai nimic daca i s-ar da drumul la vale.
Intrucit acest caz nu exista, motoarele si transmisia avind pierderi mari prin frecare (by the way, randamentul unui motor termic comercial e in jur de 16%), practic la urcare motorul consuma combustibil pentru a muta masina plus energia consumata pentru frecarea din motor.
La vale, in schimb, energia necesara frinarii este preluata proportional de frecarea din motor, cantitatea de energie aditionala necesara mentinerii unei viteze constante pe panta putind fi zero sau mai mult, in functie de unghiul pantei, frecare, etc.
Mai pe romaneste, pentru fiecare masina exista un unghi de panta sub care masina in treapta I (cu motorul oprit) trebuie impinsa ca sa o ia la vale (panta tip I), exista un alt unghi (mai mare) la care masina sta in echilibru . Peste acest unghi (panta tip II), masina coboara accelerat . Pentru a nu se intimpla acest lucru, e nevoie de interventia motorului sau a frinelor, cu transfer de energie.
In viata de zi cu zi nu intilnim aceasta situatie prea des. Podul de la Baneasa nu e suficient de abrupt.
La masinile cu cutie manuala, daca cobori o panta intr-a 4 si observi ca masina o ia la vale, schimbi intr-o viteza inferioara pina cind observi ca viteza incepe sa scada. Intrucit rapoartele cutiei sunt fixe, acum masina va reduce prea mult viteza.
Asa ca apasam un pic pe acceleratie, pina ne convine viteza constanta cu care coborim. In acest moment fiti convinsi ca inectoarele scuipa combustibil in cilindri. Deci se consuma combustibil si la coborire.
Totusi, trebuie sa recunosc ca am mincat si rahat in posturile de mai sus. Nu la partea de fizica. Motoarele termice de serie + softul ECU nu cred ca sunt dotate cu avans negativ, ca nu e cazul. Pentru frinarea pe panta de tip II se poate folosi bine mersi frina de serviciu.
Deci sund de acord ca pe drumuri normale cu frina de motor nu se consuma aproape deloc combustibil pentru frinare. Dar exista si cazuri in care se consuma (la mersul constant la vale).
Voi face urmatorul experiment: atunci cind va veni frigul si voi cobori o panta ma voi uita la teava de esapament a masinii din fata. Daca nu scoate nimic, inseamna ca nu se produce ardere in motor, (merge cu aer comprimat). Daca scoate abur, inseamna ca arde totusi ceva in motor.
Inseamna ca trebuie sa caut in alta parte variatia consumului la CVT-ul meu. O fi de la filtrul de aer...
Deci sa ne intelegem (urmeaza fizica): In cazul ideal, cind nu ar exista frecari in sistem, o masina ar consuma aceeasi cantitate de combustibil pentru a urca o panta cu viteza constanta ca la coborirea aceleiasi pante cu viteza constanta, prin frina de motor. In schimb nu ar consuma mai nimic daca i s-ar da drumul la vale.
Intrucit acest caz nu exista, motoarele si transmisia avind pierderi mari prin frecare (by the way, randamentul unui motor termic comercial e in jur de 16%), practic la urcare motorul consuma combustibil pentru a muta masina plus energia consumata pentru frecarea din motor.
La vale, in schimb, energia necesara frinarii este preluata proportional de frecarea din motor, cantitatea de energie aditionala necesara mentinerii unei viteze constante pe panta putind fi zero sau mai mult, in functie de unghiul pantei, frecare, etc.
Mai pe romaneste, pentru fiecare masina exista un unghi de panta sub care masina in treapta I (cu motorul oprit) trebuie impinsa ca sa o ia la vale (panta tip I), exista un alt unghi (mai mare) la care masina sta in echilibru . Peste acest unghi (panta tip II), masina coboara accelerat . Pentru a nu se intimpla acest lucru, e nevoie de interventia motorului sau a frinelor, cu transfer de energie.
In viata de zi cu zi nu intilnim aceasta situatie prea des. Podul de la Baneasa nu e suficient de abrupt.
La masinile cu cutie manuala, daca cobori o panta intr-a 4 si observi ca masina o ia la vale, schimbi intr-o viteza inferioara pina cind observi ca viteza incepe sa scada. Intrucit rapoartele cutiei sunt fixe, acum masina va reduce prea mult viteza.
Asa ca apasam un pic pe acceleratie, pina ne convine viteza constanta cu care coborim. In acest moment fiti convinsi ca inectoarele scuipa combustibil in cilindri. Deci se consuma combustibil si la coborire.
Totusi, trebuie sa recunosc ca am mincat si rahat in posturile de mai sus. Nu la partea de fizica. Motoarele termice de serie + softul ECU nu cred ca sunt dotate cu avans negativ, ca nu e cazul. Pentru frinarea pe panta de tip II se poate folosi bine mersi frina de serviciu.
Deci sund de acord ca pe drumuri normale cu frina de motor nu se consuma aproape deloc combustibil pentru frinare. Dar exista si cazuri in care se consuma (la mersul constant la vale).
Voi face urmatorul experiment: atunci cind va veni frigul si voi cobori o panta ma voi uita la teava de esapament a masinii din fata. Daca nu scoate nimic, inseamna ca nu se produce ardere in motor, (merge cu aer comprimat). Daca scoate abur, inseamna ca arde totusi ceva in motor.
Inseamna ca trebuie sa caut in alta parte variatia consumului la CVT-ul meu. O fi de la filtrul de aer...
QUOTE (florin munteanu @ Oct 2 2009, 11:14 PM) cand faci frana de motor turatia creste , logic nu?
Nu, cand retrogradezi turatia creste, in frana de motor, descreste usor. Cel putin la mine asa se intampla cand iau piciorul de pe acceleratie.
QUOTE (florin munteanu @ Oct 2 2009, 11:14 PM) iar frana de motor este recomandata iarna pentru a nu patina . corect?
Sau la fel de bine poate fi folosita in traficul de zi cu zi, combinata cu frana de serviciu. Depinde de stilul de condus.
QUOTE (florin munteanu @ Oct 2 2009, 11:14 PM) cum spunea cineva mai sus ca el foloseste frana de motor in curbe . foarte bine dar eu cred ca mai bine se foloseste frana de serviciu .
Ai fost nevoit sa folosesti frana de serviciu cand nu ai apreciat bine viteza si ai intrat mai tare decat ar fi trebuit intr-o curba? Gandeste-te ca mai sunt si incepatori care citesc pe aici, hai sa nu ne dam singuri motive pentru a-i avea pe constiinta.
QUOTE (florin munteanu @ Oct 2 2009, 11:14 PM) aceste motoare au consum zero la relanti.
Esti amabil sa ne dai mai multe detalii?
QUOTE (HarryE @ Oct 3 2009, 12:13 AM) Deci sund de acord ca pe drumuri normale cu frina de motor nu se consuma aproape deloc combustibil pentru frinare. Dar exista si cazuri in care se consuma (la mersul constant la vale).
Se consuma, insa o cantitate infima. Eu personal am ajuns la concluzia ca se "recupereaza" diferenta de combustibil arsa la urcare. De exemplu, incep sa urc un deal cu un consum constant de 7.1, ajung in varf cu un consum de ~7.8 (sa zicem), iar dupa coborare in frana de motor (ajutat la nevoie si de frana de serviciu, evident) consumul e ~7.0-7.2, depinde de panta si treapta de viteza in care cobor.
Nu, cand retrogradezi turatia creste, in frana de motor, descreste usor. Cel putin la mine asa se intampla cand iau piciorul de pe acceleratie.
QUOTE (florin munteanu @ Oct 2 2009, 11:14 PM) iar frana de motor este recomandata iarna pentru a nu patina . corect?
Sau la fel de bine poate fi folosita in traficul de zi cu zi, combinata cu frana de serviciu. Depinde de stilul de condus.
QUOTE (florin munteanu @ Oct 2 2009, 11:14 PM) cum spunea cineva mai sus ca el foloseste frana de motor in curbe . foarte bine dar eu cred ca mai bine se foloseste frana de serviciu .
Ai fost nevoit sa folosesti frana de serviciu cand nu ai apreciat bine viteza si ai intrat mai tare decat ar fi trebuit intr-o curba? Gandeste-te ca mai sunt si incepatori care citesc pe aici, hai sa nu ne dam singuri motive pentru a-i avea pe constiinta.
QUOTE (florin munteanu @ Oct 2 2009, 11:14 PM) aceste motoare au consum zero la relanti.
Esti amabil sa ne dai mai multe detalii?
QUOTE (HarryE @ Oct 3 2009, 12:13 AM) Deci sund de acord ca pe drumuri normale cu frina de motor nu se consuma aproape deloc combustibil pentru frinare. Dar exista si cazuri in care se consuma (la mersul constant la vale).
Se consuma, insa o cantitate infima. Eu personal am ajuns la concluzia ca se "recupereaza" diferenta de combustibil arsa la urcare. De exemplu, incep sa urc un deal cu un consum constant de 7.1, ajung in varf cu un consum de ~7.8 (sa zicem), iar dupa coborare in frana de motor (ajutat la nevoie si de frana de serviciu, evident) consumul e ~7.0-7.2, depinde de panta si treapta de viteza in care cobor.
cand cobor o panta in frana de motor, turatia motorului creste pana la 4000-5000 de ture, dar eu nu apas acceleratia, deci e normal ca sistemul sa nu fie alimentat cu carburant si consumul sa fie zero.
in mod normal in camera de ardere se produce explozia , care impinge cilindrul, miscare e transmisa arborelui cotit, ambreiaj, cutie de viteze, planetare, care pune in miscare roata.
la coborare masina coboara singura la vale datorita fortei gravitationale care trage masina in jos, iar miscarea este transmisa invers: roata -planetare- curie de viteze- motor , de eceea motorul practic se invarte in gol, fara a consuma carburant.
asa vad eu lucrurile practic.
eu folosesc aceasta metoda de a cobora pantele pentru ca pot sa cobor cu o viteza relativ constanta fara sa bruschez masina, in plus daca pe traseu imi apare ceva si tebuie sa accelerez brusc nu trebuie decat sa pisc putin acceleratia ca sa isi ia viteza, pe cand daca cobor cu a 4 subturata si tin viteza din frana de serviciu daca terbuie sa fac o depasire urgenta trebuie intai sa schimbi a 3 dupa care trebuie sa accelerezi, deci pierzi cateva secunde in plus.
nu stiu daca e bine cum fac eu sau daca stric ceva la masini dar pana acum asa am procedat si nu am avut nici o problema.
o sa ma documentez si intr-un manual de fizica sa-mi aduc aminte de legi, formule, etc.
in mod normal in camera de ardere se produce explozia , care impinge cilindrul, miscare e transmisa arborelui cotit, ambreiaj, cutie de viteze, planetare, care pune in miscare roata.
la coborare masina coboara singura la vale datorita fortei gravitationale care trage masina in jos, iar miscarea este transmisa invers: roata -planetare- curie de viteze- motor , de eceea motorul practic se invarte in gol, fara a consuma carburant.
asa vad eu lucrurile practic.
eu folosesc aceasta metoda de a cobora pantele pentru ca pot sa cobor cu o viteza relativ constanta fara sa bruschez masina, in plus daca pe traseu imi apare ceva si tebuie sa accelerez brusc nu trebuie decat sa pisc putin acceleratia ca sa isi ia viteza, pe cand daca cobor cu a 4 subturata si tin viteza din frana de serviciu daca terbuie sa fac o depasire urgenta trebuie intai sa schimbi a 3 dupa care trebuie sa accelerezi, deci pierzi cateva secunde in plus.
nu stiu daca e bine cum fac eu sau daca stric ceva la masini dar pana acum asa am procedat si nu am avut nici o problema.
o sa ma documentez si intr-un manual de fizica sa-mi aduc aminte de legi, formule, etc.
Este incredibil ce am putut citi aici....Vorba lui Apple..observ cat de mult am de invatat.. .Pana si la masinile pe carburatie se poate aduce consumul in frana de motor la 0 prin montarea unui dispozitiv suplimentar(EEBIO).Consumul in frana de motor este 0.Si este extrem de logic si normal sa fie asa(orice gram de benzina ars in timpul decelerarii in frana de motor nu ar face decat sa scada eficacitatea acesteia...).Iar referitor la recomandarea de a folosi frana de serviciu tot timpul,in curbe si iarna,ca de ,avem ABS...Andrei s-a exprimat foarte finut.Eu as propune lectii suplimentare de condus pentru cei ce gandesc asa,si pastrarea unor asemenea pareri pentru uz personal.Ca poate citesc si altii mai fara experienta si incep sa aplice...Frana de motor este recomandabil sa se foloseasca oricand este posibil.Nu are decat efecte benefice atata timp cand este folosita asa cum trebuie.Eforturile asupra transmisie sunt mult mai mici decat in cazul unui demaraj normal.Este suficient sa calculezi de exemplu in cat timp demarezi de la(sa zicem...) 40 la 80km/h fara sa tragi de masina,dupa care sa cronometrezi in cat timp ajungi in frana de motor de la 80 la 40km/h.In modul acesta se poate avea o imagine clara asupra fortelor care actioneaza in ambele cazuri...Un lucru foarte important este modul de cuplare al ambreiajului.,care este bine sa se faca fara socuri puternice.In cazul retrogradarilor,mai exista un procedeu care ajuta mult si transmisia si motorul si repriza (in cazul in care retrogradarea se face in scopul unui demaraj mai rapid) ,si anume, dubla debreiere.Aplicata corect ai o frana de motor mai lina(fara socul initial cand motorul urca in turatie mult--mai ales la frane de motor mai violente cum spunea Apple),tii motorul in turatia de la care pleci in treapta in care ai retrogradat (deci ai raspuns mult mai rapid cand faci manevra pentru demaraj) si eviti blocarea rotilor la franare de motor puternica si aderenta scazuta.Folosirea franei de motor in paralel cu cea de serviciu duce la scurtarea distantei de franare in caz de urgenta,la protejarea sistemului de franare si la economii destul de semnificative de carburant chiar in oras(unde anticipand cat de cat traficul poti folosi f mult frana de motor).In afara orasului nici nu mai vreau sa comentez asupra utilitatii franei de motor....In conditii de aderenta scazuta...nici atat.
Paul, o observatie: dubla debreiere se folosea la generatiile mai vechi de cutii pentru o sincronizare mai buna a vitezelor; ceea ce spui tu se cheama "rev matching" (potrivirea turatiei) si este modul cel mai corect de retrogradare a vitezelor, anume ridicarea turatiei (din pedala de acceleratie) in timpul schimbarii in jos pentru a cadea in turatia ceruta de viteza la care retrogradam (exemplu: sunt in a 4-a la 2000rpm, dau a treia - dar in timp ce sunt cu ambreiajul apasat incerc sa duc turatia la 2800rpm, astfel ca atunci cand bag in a 3-a nu se va simti nici un soc in transmisie, schimbarea va fi naturala).
Recomand sa incercati
Recomand sa incercati
Cine este conectat
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 3 vizitatori