Romanian Mitsubishi Enthusiasts

Deschid un topic nou pe care il voi imparti in doua: Viena si zona Salzburg.

Am plecat din Brasov in 20.10.2009 si din Timisoara in 22.10.2009, dis de dimineata. Ca orice barbat insurat, am fost nevoit sa opresc la Outlet Premier de linga Budapesta. Seamana cu Pandorf doar ca la o scara ceva mai mica, preturi asemanatoare.

In jurul orei 12.00 am ajuns la Viena si ne-am cazat la hotel Senator http://www.senator-hotel.at/en/rooms/ , un hotel foarte frumos insa nu prea central desi la agentie spuneau ca e aproape de centru.
Dupa mincat, dus, putina odihna am iesit sa vizitam imprejurimile alegind rigstrasse. Aceasta insiruire de strazi, construita incepind cu 1857 in urma unui ordin al imparatului pe locul fostelor ziduri de aparare ale Vienei ce la vremea respectiva nu isi mai justificau rostul. Acolo se gasesc o serie de cladire impresionante: Muzeul de Istorie al Artei, Opera, Muzeul de Stiinte ale Naturii, Primaria, Universitatea, Palatul Parlamentului, Muzeul Liechtenstein, Teatrul National si multe altele. Am vrut sa facem ceva cumparaturi si datorita timpului ploios ne-am indreptat catre Gasometer, un centru comercial dat in folosinta in anul 2001 si format din 4 foste rezervoare de gaz ce nu se mai foloseau de prin 1978. Am avut surpriza sa constatam ca la ora 18.30 incepea sa se inchida asa ca mare lucru nu am vazut.

A doua zi am plecat catre Palatul Schonbrunn contruit in 1696 unde se regaseste intreaga glorie a Austriei imperiale, constructie care se datoreaza Imparatesei Maria Tereza si una dintre principalele destinatii turistice ale Austriei. Palatul, curtea si gradinile sint imense. Noi am intrat la ora 8.30 si am plecat la ora 16.00 rupti de oboseala si inca nevazindu-le pe toate: Gloriette, un pavilion situat la cca. 15 minute de mers pe jos de palat, un loc in care fetele imperiale se odihneau in urma plimbarilor prin parc; Palmenhaus, sera cu plante exotice; parcul palatului; Tiergarten, gradina zoologica foarte bine populata si uriasa cu pretentia ca ar fi cea mai veche gradina zoologica din lume, unde animalele traiesc precum in mediul lor natural (bine, mai putin clima) - tigrii, lei, leoparzi, rinoceri, hipopotami, elefanti, ursi polari, foci, lei de mare, pinguini, pasari, maimute si cite si mai cite; Wagenburg, Muzeul Calestilor; Casa Tiroleza; Hofpavillon, statia de metrou personala a imparatului; Schlostheater, teatrul palatului; o sera care imita desertul.
In pofida a ceea ce ma asteptam, palatul nu este luxos la interior; saloanele sint marete insa camerele in care locuiam imparatii sint lipsite de lux iar partea in care a locuit imparatul Franz Iosef este chiar spartana. Din cele 1400 de incaperi ale palatului cca. 40 sint deschise pentru vizite.

A treia zi am vizitat Palatul Imperial Hofburg, supranumit "Orasul Imperial", resedinta a imparatilor habsburgi pina la 1918. Daca Palatul Schonbrunn este imens, Palatul Hofburg este colosal iar pentru a-l vizita in amanunt, probabil ca nu ajunge o zi. Acolo se regasesc Spanische Reitschule, Scoala Spaniola de calarie; Muzeul Cailor Lipitani si Grajdurile Impariale; Biserica Sf. Augustin, Augustinekirche; Muzeul Fluturilor; una linga alta Muzeul de arme, Colectia de Instrumente Muzicale si Muzeul Ephesus; parcul Heldenpatz; Siberkammer, muzeul argintariei si tacimurilor de la curte; Schatzkammer, tezaurul imperial; Hofbibliothek, Biblioteca Nationala; Hofburgkapelle, capela palatului; apartamentele imperiale; Josefplatz, cea mai mare dintre curtile palatului unde se regasea o expozitie de tehnica de lupta ale armatei austriece, dat fiind faptul ca urma Ziua Nationala a Austriei (tancuri, avioane, elicoptere, transportoare, alte vehicule). Nu tot complexul poate fi vizitat intrucit o mare parte este ocupat de birourile guvernului Austriei.
In aceiasi zi a urmat vizitarea centrului Vienei si a principalelor strazi comerciale: Graben, Karntnerstrasse, Kohlmarkt, Mariahilfersrasse.

Una peste alta, un oras accesibil din punct de vedere al preturilor practicate, un oras in care centrul este curat si ingrijit. Cum te tragi spre periferie vezi mizerie in multe locuri. Tiganci cersetoare, cu siguranta straine insa care au aflat ca limba romina il face pe austriac sa bage mai iute mina in buzunar..., vinzatori de diverse, care de care mai ilegale, fete tulburi. Ce m-a surprins este faptul ca magazinele inchid incepind cu ora 17.00 iar la ora 18.00 nu prea mai gasesti nimic deschis. Duminica este inchis peste tot, inclusiv la supermarketuri. Oamenii sint amabili si corecti, transportul in comun este bun. Nu am folosit autoturismul pe timpul cit am stat acolo. L-am parcat pe o strada laturalnica in apropierea hotelulu si nu l-am mai miscat pina la plecare. Este o problema cu locurile de parcare si nici nu intelegeam semnificatia indicatoarelor de pe strazile principale asa ca am preferat sa nu risc.

A patra zi, dupa micul dejun, ne-am pus la drum...

Apropo de indicatoarele din Viena si cat de usor este sa iti dai seama daca ai voie sau nu sa parchezi...

[attachment=6240:SA500787.JPG]

Da, asa erau... eu unul nu intelegeam nimic din ele.

Legat de parcare, cam ce am inteles eu din iesirile mele prin Austria/Viena - aici ma refer doar la zona centrala (care oricum este masiva) ca aici ar fi problemele: seara (nu mai stiu ora... ) pana dimineata la 9 este gratis, peste tot intre indicatoarele cu Anfand si Ende iar peste zi, poti lua Short parking ticket de 30 de minute care costa 60 de centi. Ideea e ca pentru tichete de 0 zi de parcare in centru ai nevoie de un fel de permis (un carton A4) care mentioneaza ca esti la hotelul X si pe aria respectiva (sector) poti parca cu plata pe o zi (tichetul de parcare se cumpara tot de la receptie - 4.60 euro/zi). In weekend de vineri seara pana luni dimineata este gratis intre zonele marcate, evident. Regulile mentionate anterior se aplica la parcarile pe strada, la cele subterane, intri si platesti, insa nu e chiar ieftin sa o lasi cateva zile pe acolo....

Cea mai fiabila solutie care am gasit-o eu e sa lasi masina intr-un Park&Ride (PR) la costul de 3 euro pe zi si sa iti vezi de ale tale cat stai in Viena. Avantajul la PR e ca sunt langa statii de metrou si faci 10-15 minute pana in centru maxim. Eu am facut o data prostia sa ma folosesc de masina prin Viena vreo 3 zile insa mai multa bataie de cap am avut + costuri destul de mari, evident.

@decebal12345 - frumoasa relatare, sa nu uiti de poze si apropos, e bine ca ai mai lasat din obiective si pe altadata, ca mai sunt unele de vizitat prin Viena insa recomand concediu vara in Viena (cald si frumos de plimbari).

Apropos, recomand si altceva decat obiectivele turistice si anume, un must: supa de taitei de clatite, strudel si anumite prajituri (nu imi vin acum in minte) insa neaparat cautat un restaurant cochet vienez pentru localnici si nu chestiile turistice de pe bulevardele centrale. Merita pe deplin gustate. Ca o varianta ieftina de mancat mult si OK sunt restaurantele Centimeter. Snitzelul vienez nu m-a impresionat pe mine...

Da, snitelul nici pe mine nu m-a impresionat... doar marimea lui. De Centimeter (parca sint 7 in Viena) am auzit si eu dar nu am apucat sa ajung acolo.
chacha, te-am sunat de vreo 2 ori inainte sa plec pentru ca voiam sa iti cer ceva relatii dar aveai telefonul inchis sau numarul nu o mai fi valabil?

Continuare:
Duminica de dimineata am pornit catre Gosau, o localitate situata oarecum central fata de locatiile pe care imi propusesem sa le vizitez. Prima oprire am facut-o la Melk, localitate situata la mica distanta de Viena in drumul catra Linz. Cind am ajuns acolo era ceata asa ca nu am putut admira panorama abatiei, una dintre cele mai impresionante din Austria, dupa cum am auzit. Constructie inceputa in 1089 si reconstruita in 1736, este locul unde s-a turnat filmul "Numele Trandafirului" dupa cartea lui Umberto Eco, cu Sean Connery si Christian Slater. Fiind duminica dimineata, am nimerit la slujba insa asta nu stiu pina la urma daca a fost noroc sau ghinion. Insa nimic nu m-a putut pregati pentru socul pe care l-am avut in momentul in care am intrat in biserica: pur si simplu incredibil, nu am vazut in viata mea asa ceva si nici nu am crezut ca e posibil. A fost una dintre putinele situatii in care grandoarea, maretia si spectaculozitatea unei locatii m-au lasat cu gura cascata...
Din pacate, fiind slujba, accesul a fost limitat doar la un mic culoar de la intrare (si la asta ma refeream cind am spus ca a fost ghinion) insa spectacolul creat de fetele bisericesti a fost de neuitat: un grup de copii imbracati in vesminte albe si fetele bisericesti imbracati in haine negre, albe, verzi si alb cu verde. Nu stiu ce reprezinta pentru ca intre mine si religie se casca o prapastie insa atunci, ascultindu-i, mi s-a ridicat parul pe brate... impresionant.

De la abatie am continuat catre Salzburg dar cu vrea 40 km am cotit-o spre sud, iesind de pe autostrada. Ce sa spun? Austria nu o cunosti de pe autostrada ci de pe soselele nationale.

Inainte de a ajunge la Gosau am oprit in Bad Ischl, locul favorit de petrecere a vacantelor a imparatului Franz Iosef, vrind sa vedem cum sint prajiturile intr-o cofetarie veche de aproape 200 de ani (Zauner http://www.youtube.com/watch?v=2ofknnvW_Mk ), recunoscuta ca facind unele dintre cele mai bune prajituri din Europa.

Spre amiaza am ajuns la Gosau si dupa ce ne-am cazat la Hotelul Sport si ne-am tras sufletul, am pornit catre Gosau am Dachstein, considerat unul dintre cele mai frumoase locuri din Austria, oprindu-ne la Vorderer Gosausse, primul dintre lacuri, in apele caruia se reflecta muntele Dachtein. Apa intunecata face ca reflexia masivului muntos inzapezit aflat in bataia soarelui sa fie de senzatie.

In ziua urmatoare am vizitat Hallstatt, dupa cum auzisem, cea mai frumoasa asezare de pe malul unui lac din lume (una dintre cele mai vechi asezari omenesti din lume si cea mai veche comunitate austriaca; cei pasionati de istorie probabil ca isi amintesc de "cultura Hallstatt" sau "epoca Hallstatt") . Aici am urcat cu un teleferic-cremaliera si am vizitat ocnele Hallstatt, cele mai vechi ocne de sare din lume (cca. 4500 de ani) insa am renuntat la a vizita pesterile de gheata Dachstein, situate doar de 5km (proasta alegere dupa cum se va vedea mai departe).
In continuare am vizitat St. Wolfgang, o localitate frumoasa insa, din pacate, vremea ploioasa ne-a impiedicat sa o colindam asa cum am fi vrut. Tot din acuza vremii am ratat urcatul la platforma "Five Fingers", "Probably the most spectacular viewing platform in the Austrian Alps" http://www.360cities.net/image/dachstein-5fingers . Dati clic pe link si apoi "fullscreen" din susul paginii.

Am plecat spre St. Johann im Pongau unde, in apropiere se regasesc cheile Liechtensteinklamm http://www.liechtensteinklamm.at/englis ... ng=English , defileul cel mai adinc, cel mai ingust si cel mai spectaculos din Alpii Orientali. Locatia este deosebita, ingusta, extrem de zgomotoasa de la apa care se prabuseste in imediata ta apropiere combinate cu peretii muntelui abrupti si inalti de uneori nu vezi nici cerul creaza o stare de claustrofobie. De altfel sotia mea a renuntat dupa un sfert de ora de mers, intocindu-se la intrare impreuna cu o alta pereche din Ungaria ce nu au avut curajul sa-si continue drumul.

Va urma.